Cum cărăm un Tico cu o Dacie?
Foarte simplu! Dacă Dacia e Pick-Up atunci e şi mai simplu, vă prindeţi voi de ce. În rest mai trebuie 2 nebuni, puţin creier lipsă şi mult noroc, că probabil o fi prea puţini şepcarii care găsesc amuzantă situaţia de mai jos şi poate ajungeţi mai saraci la destinaţie, caz în care nu mai are rost “transportul”, că nu face maşina atâta.
E bună şi Dacia asta pentru ceva, chiar şi aşa jaf cum e ea, nu?
Dacia Duster se descurcă cu off-road-ul
… păcat că e puţin cam urâtă şi forma asta a maşinii nu exprima mare lucru, cam un fel de “decât deloc … mai bine aşa”
Şi ca să fiu puţin rău, după lansare sigur se trezesc mulţi să-şi ia Dacia Duster pentru chestii mai off-road aşa şi o să rămână înţepeniţi cu ele cine ştie pe ce coclauri, că, după cum se vede în filmul de mai sus, şoferul o cam calcă, să nu strice filmul rămânând agăţat pe undeva.
World Records Academy, o organizaţie internaţională de certificare a recordurilor mondiale, a desemnat modelul Dacia Duster ca fiind cel mai accesibil SUV din lume, cu un preţ de pornire de 16.200 de dolari pentru varianta 4X2 şi 18.390 dolari pentru cea 4X4.
Tare, da?
Contează pe Dacia! Sau nu.
Aţi văzut reclamele, nu? Aşa se încheiau ultimele reclame de la Dacia Sandero şi Logan, cu “Contează pe Dacia.”
Nu ştiu cum să zic, dar sloganul ăsta cu “Contează pe Dacia” nu mi se pare deloc inspirat. Să zicem că merge vrăjeala la oamenii care n-au văzut sau nu au avut în viaţa lor o Dacie, dar un fost posesor de vreo Dacie veche sigur nu pune botul la aşa ceva.
Primele mele amintiri legate de Dacia îmi cam spun “Nu conta pe Dacia niciodată!”. E adevărat că era cândva prin ’90 sau ’90 şi puţin, iar celebra Dacia era doar o Dacia 1100, dar am cam rămas cu amintirile de atunci şi până nu ajunge Dacia pe mâna celor de la Mercedes, BMW sau Rolls Royce nu cred că o să mă chinui prea mult să le uit.
Cam ce era cu Dacia asta a noastră? Păi era un jaf. Şi nu era un jaf pentru că arăta în vreun fel, ci mai mult pentru cum trecea de la starea de “maşină funcţională” la cea de “maşină stricată” foarte repede şi totul timpul doar pe drum şi nu oriunde, ci doar în cele mai naşpa locuri. Ce era şi mai rău de atât? Trebuia împinsă foarte des, chiar prea des. Cum dădea sărăcia aia de maşina de o pantă cum trebuia împinsă şi apoi, cu puţin noroc, pornea fără alte intervenţii pe la motor. Chiar, avea motorul în spate, de parcă imita vreo super sculă de Porsche, dar săraca Dacia nici nu ştia ce înseamnă Porsche.
Cam asta era cu Dacia 1100, mai mult timp era reparată şi împinsă decât condusă, dar nu îşi făcea nimeni griji pentru asta că doar la urma urmei era Dacia. Cine se aştepta la mai mult?
Pe de altă parte, cred că era o maşina sigură, cum nu prea mergea nu apuca să prindă prea multă viteză, şi chiar dacă ar fi prins o oarecare viteză ar fi cedat destul de repede şi nu ajungea să circule prea iute. Singurul plus adevărat pe care îl avea era tabla groasă, o tablă d-aia nesimţită, era tanc în comparaţie cu alte maşini.
Hm? Contezi pe Dacia?
PS: Încă ceva legat de Dacia.
Comentarii noi